Ulcerul peptic apare ca zone circumscrise de eroziune cu localizare la nivelul mucoasei digestive a stomacului sau duodenului, începând de la mucoasă și ajungând mai profund, la nivelul seroasei. Aceste întreruperi ale continuității peretelui digestiv pot fi unice sau multiple.
Prevalența în populația generală se estimează la 10 – 20 %. Ulcerul peptic poate să apară la orice vârstă, însă cel mai frecvent este întâlnit la vârsta a doua.
Care sunt cauzele apariției ulcerului peptic?
Principala cauză este reprezentată de infecția cu Helicobacter pylori. Aceasta afectează aproximativ 2 miliarde de persoane și este prezentă în 50 -70 % din cazurile de ulcer gastric și în procent de 30 -50 % din ulcerele duodenale. Acest microorganism secretă citotoxine care acționează direct pe mucoasa gastro-duodenală determinând inflamație locală (gastrită) care ulterior se cronicizează. În mod indirect, prin secreția unei enzime (urează), stimulează hipersecreția acidă.
A doua cauză este administrarea de aspirină și a altor antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac, indometacin etc.) precum și a corticosteroizilor (prednison, metilprednisolon, dexametazonă etc.).
Fumatul este un factor de risc deoarece încetinește vindecarea și conduce la reapariția ulcerului, iar stresul este un factor agravant al simptomelor deja instalate.
În rare cazuri poate fi prezent sindromul Zollinger – Ellison (determinat de o tumoră care secretă gastrină) care conduce la creșterea secreției acide gastrice.
Manifestările clinice
Durerea în epigastru este simptomul cel mai des întâlnit și care se ameliorează după ingestia de alimente sau administrarea de antiacide. Pacientul o descrie de obicei ca pe o senzație de arsură în “capul pieptului”, iar vârstnicii pot fi chiar asimptomatici. În cazul ulcerului gastric se poate asocia cu greață, vărsături și balonare, iar în ulcerul duodenal durerea este mai intensă și apare inclusiv noaptea, trezind bolnavul din somn. Durează câteva minute sau ore și evoluează sub formă de pusee alternând cu perioade de remisiune de câteva zile sau săptămâni. Mai rar pot să determine vărsături cu sânge roșu (nedigerat) sau negru (digerat), melenă (scaun cu sânge negru), scădere ponderală, anorexie.
Diagnostic
Stabilirea diagnosticului se bazează pe manifestările clinice cu ritmicitatea lor și pe investigații paraclinice:
- endoscopie digestivă (gastro-duodenoscopie) cu biopsie (pentru a preciza caracterul benign sau malign al nișei ulceroase);
- examen radiologic cu bariu: ca investigație complementară, fiind o metodă mai veche;
- determinarea prezenței Helicobacter pylori: direct prin biopsie gastrică și examen histopatologic sau indirect prin evidențierea antigenului de Helicobacter pylori în materii fecale, teste respiratorii, anticorpi anti – Helicobacter pylori din serul pacientului.
Complicațiile care pot să apară sunt hemoragia digestivă superioară (în cantitate redusă sau masivă), perforația ulceroasă urmată de peritonită chimică sau bacteriană, stenoză (îngustare a calibrului) pilorică, cancer gastric.
Tratamentul în medicina alopată
- Regimul alimentar: evitarea alimentelor acide, iuți; se contraindică administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene și a corticosteroizilor.
- Tratamentul medicamentos:
- antisecretorii: blocanți ai receptorilor H2 histaminergici (Ranitidină, Famotidină); inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol) – aproximativ 6 – 8 săptămâni;
- protectoare ale mucoasei gastrice: sucralfat, subsalicilat de bismut
- eradicarea bacteriei Helicobacter pylori: tripla terapie (omeprazol + amoxicilină + claritromicină/metronidazol) 7 -14 zile.
- Tratament endoscopic: în cazul unor complicații (hemostază endoscopică a ulcerelor hemoragice prin injectare de adrenalina 1:10000, apoi termocoagulare bipolară, utilizarea de hemoclipuri);
- Tratamentul chirurgical este folosit mai rar în ultimii ani. Acesta este absolut important în formele refractare la tratamentul clasic, formele penetrante, hemoragiile digestive cu risc vital și perforațiile ulceroase. În sindromul Zollinger – Ellison se indică rezecarea tumorii secretante de gastrină. O altă tehnică utilizată este vagotomia care presupune rezecția inervației vagale a stomacului în regiunea antrală.
Tratamentul în medicina tradițională
Aceasta este descrierea ulcerului peptic, dar aici căile se despart având în vedere că medicina alopată tratează cu o gamă largă de medicamente și substanțe, iar medicina tradițională are o gamă variată de tratament deoarece datează de când e lumea. De când există lumea se găsesc remedii pentru orice afecțiune. Medicina tradițională a stat la baza formării medicinei ca știință. Pe plan mondial se accentuează foarte mult la ceea ce poate oferi medicina tradițională.
Tratamentul se face după diagnosticarea și stabilirea schemei de tratament și urmărirea ei de către medicul nostru specialist în medicină tradițională, care este cel mai bun medic de medicină tradițională din Europa de Est și nu numai. Tratamentul se efectuează după cum urmează: stabilirea cu exactitate a diagnosticului cu directa colaborare cu medicina alopată, având în vedere că analizele se efectuează doar în cadrul medicinei alopate, fapt care reprezintă și o punte de verificare din punct de vedere al evoluției afecțiunii în medicina tradițională.
Tratamentul care se aplică pentru orice afecțiune este posibil și sigur diferă, fiind adaptat la fiecare bolnav. Fiecare bolnav are ADN –ul lui, circuitul lui energetic care se ia în calcul și evoluția diferită în stadii diferite ale afecțiunii. În articolul nostru de mai sus am arătat metoda clasică de tratament în cazul ulcerului peptic, dar metoda clasică nu înseamnă că e stabilă, având în vedere că fiecare bolnav are particularitățile lui.
Tratamentul ulcerului peptic în medicina tradițională implică două căi de acțiune : prin terapii tradiționale și prin dietă alimentară. Terapia tradițională cuprinde acupunctură, fitoterapie, termoterapie tibetană, psihoterapie și manipulare osteo-articulară la nivelul coloanei vertebrale.
Acupunctura îndeplinește trei acțiuni principale:
- echilibrează sistemul energetic al organismului;
- direcționează specific principiile active din plante;
- realizează un arc reflex energetico-fizic, astfel că din punctul stimulat prin înțepare, energia pleacă spre creier pentru a trezi „medicul intern”, care pe baza informațiilor primite, începe să repare organul afectat.
Principiile active din plante determină eliminarea tuturor celulelor moarte din organism și producerea de celule noi, sănătoase, deoarece este întrerupt circuitul care menținea caracterul cronic al afecțiunii.
În cazul ulcerului peptic , acupunctura și fitoterapia sunt utilizate pentru:
- refacerea leziunilor și regenerarea zonelor erodate de bacteria Helicobacter pylori
- restabilirea echilibrului antiacid și a imunității sistemului digestiv
- anularea condițiilor propice dezvoltării Helicobacter pylori
Se stimulează direct centrii energetici ai stomacului, intestinului subțire, veziculei biliare și uneori cei ai rinichilor. Manipularea osteo-articulară vizează reașezarea în poziția inițială a vertebrelor toracale și a primelor vertebre lombare.
Dieta alimentară are în primul rând rolul de a furniza organismului toate elementele necesare pentru refacere și de a proteja sistemul digestiv în perioada tratamentului. Astfel se recomandă doar alimentele fierte sau gătite la cuptor sau pe grătar, fără prăjeli și grăsimi. Se vor evita legumele și fructele crude, însă pot fi consumate fierte. Carnea de vită sau cea de porc necesită un timp de digestie mai îndelungat, de aceea se recomandă doar consumul de carne de pui și pește. Este absolut exclus consumul de sucuri acidulate, fast-food, cafea, ness, ciocolata și fumatul.
În concluzie, tratamentul aplicat în medicina tradițională conduce la restabilirea echilibrului energetic al corpului și la refacerea pârghiilor care mențin starea de funcționare optimă a organismului.
*Toate informațiile medicale sunt informații proprii Pirasan și corespund actelor normative ale UMF. Tratamentul se efectuează după evaluarea pacientului de către medicul nostru specialist în medicină tradițională, atestat de către Ministerul Sănătății.