Sistemul excretor

Sistemul excretor este situat în cavitatea abdominală, sub diafragmă, de-o parte şi de alta a coloanei vertebrale şi este alcătuit din doi rinichi şi din căile urinare: două uretere, o vezică urinară şi o uretră.

Rinichii

Rinichii au forma unui bob de fasole, culoarea roşie-cafenie şi o lungime de aproximativ 12 cm. În partea concavă a rinichiului (hil) se observă: artera renală desprinsă din aortă şi care pătrunde în rinichi; vena renală care iese din rinichi şi se varsă în vena cavă inferioară; ureterul.

O secţiune longitudinală în rinichi prezintă o zonă corticală de culoare mai deschisă; o zonă medulară de culoare roşie, care conţine circa zece piramide renale cu vârful spre hil; pelvisul renal, o cavitate în formă de pâlnie, ai cărui pereţi se continuă cu ureterul.

Rolul rinichiului

Rinichiul are două roluri esenţiale: eliminarea substanţelor nefolositoare şi menţinerea constantă a compoziţiei sângelui.

Nefronii

Studiul microscopic ne arată că rinichiul este format din numeroase tubuşoare, numite nefroni.

Nefronul este unitatea structurală şi funcţională a rinichiului. Fiecare rinichi conţine aproximativ 1 milion de nefroni.

Nefronul are la capăt o capsulă în care se adăposteşte un ghem de capilare, numit glomerul. Capsula se continuă cu un tub lung, subţire şi răsucit (tub urinifer) înconjurat de capilare. Acesta se deschide într-un tub colector. Tuburile colectoare se unesc şi se deschid prin mici orificii în pelvisul renal, unde elimină urina primită de la mai mulţi nefroni.

 

Căile urinare

Căile urinare sunt: pelvisul renal, ureterul, lung de circa 30 cm care se deschide în vezica urinară, şi vezica urinară cu capacitatea de aproximativ 300 cm³, în care se acumulează urina înainte de a fi evacuată prin uretră. Peretele musculos al acesteia este foarte extensibil. Vezica se află în partea inferioară a cavităţii abdominale, în bazin, iar la locul de trecere în uretră prezintă două sfinctere. Uretra este segmentul terminal al căilor excretoare.

Rolul căilor urinare

Căile urinare au rolul de conducere, depozitare temporară şi eliminare a urinei în exterior.

În clinica noastră de medicină tradițională, am tratat cu succes diferite afecțiuni ale acestui sistem de la cistită la cancer renal. Iată câteva dintre tratamentele diferitelor afecțiuni ale aparatului urinar:

Cistita este o inflamație a vezicii urinare, la care sunt predispuse în special femeile. Poate cuprinde și uretra, manifestându-se atât în forme acute cât și cronice sau recurente, cu recidive frecvente, deși tratamentele aplicate acționează temporar. La barbați, cistita se manifestă în forme mult mai ușoare, simptomele fiind asemenatoare cu cele ale prostatitei. Nevoia permanenta de a urina și durerile/usturimile ce însoțesc cistita alterează randamentul profesional al bolnavului și buna dispoziție, determinând o scădere a volumului de munca și o indispoziție generala până la ameliorarea acestor simptome. În formele acute, simptomatologia impune repaus la pat pentru perioade scurte de timp.

Că masuri de prevenire a cistitei se recomanda ștergerea după fiecare toaleta din fata în spate pentru a nu transmite bacteriile dinspre zona anala înspre zona urinara, de preferat este să se spele cu apa și săpun zona intima după fiecare toaleta, lenjerie intima lejera și din fibre naturale, pentru a preveni inflamarea zonei prin frecare, toaleta intima înainte și după fiecare act sexual, un aport de lichide adecvat (cel puțin 2 litri de apa zilnic)

Tratamentul tradițional presupune restabilirea imunității aparatului genito-urinar ca principal obiectiv (rinichi, vezica urinara, prostata, ovare, uter). Întrucât majoritatea persoanelor care prezinta cistita recurenta suferă și deteriorări ale funcțiilor renale sau de afecțiuni pulmonare minore, și imunitatea pulmonara trebuie îmbunătățită, astfel încât să existe o bariera imunitara atât la nivel genito-urinar cât și la nivel pulmonar. Pentru a se elimina agenții infecțioși din zona genito-urinara se intensifica circulația sângelui și metabolismul local, procese ce vor detoxifia zona și vor elimina depozitele de celule moarte acumulate (elemente ce favorizează procesul infecțios).

Netratata, în special în cazul cistitelor recurente, infecția poate cuprinde și rinichii, provocând în timp afecțiunii renale severe precum pielonefrita sau insuficienta renala cronica.

Pielonefrita este o infecție bacteriana a tractului renal superior ce îmbracă doua forme: acuta sau cronica. De obicei, infecția este localizata la nivelul unui singur rinichi, cuprinzând țesutul interstițial renal și bazinetul renal.

La debut, pielonefrita cronica poate prezenta o simptomatologie similara cu cea a cistitei: urinare însoțită de usturime, urina tulbure, nevoie permanenta de a urina, golirea incompleta a vezicii urinare și tulburări de micțiune. Ulterior, după ce procesul inflamator s-a extins sau în formele acute apar dureri lombare, episoade febrile (39-40 grade), frisoane, senzație de oboseala și sfârșeală, somnolenta, indispoziție generala, cefalee, scăderea poftei de mâncare, scaun moale, edeme, uscăciunea a pielii și a mucoaselor.

În medicina tradițională tratamentul pielonefritei include administrarea anumitor amestecuri de plante medicinale sub formă de extract hidroalcoolic, proceduri de acupunctură și alte terapii tradiționale, aplicate în funcție și de afecțiunile asociate și de starea generală a pacientului. Tratamentul are în vedere, în prima instanță, reechilibrarea energetica și morfo-funcțională a rinichilor, întrucât rinichii stochează energia vitala a organismului iar o afecțiune renala produce dezechilibre majore și în alte sisteme sau organe. Regenerarea structurii rinichilor se realizează prin utilizarea celulelor stem din măduvă osoasa. La nivel cerebral se acționează cu ajutorul tehnicilor de acupunctura în vederea stabilizării funcțiilor zonei cerebrale ce coordonează activitatea renala. Imunitatea în zona aparatului renal este amplificată, astfel încât condițiile ce au favorizat debutul infecțios să fie anulate.

Glomerulonefrita este o afecțiune renală manifestată prin inflamarea glomerulilor (unități renale de filtrare, cu formă de ghem), afectând astfel capacitatea rinichilor de a filtra și de a elimina excesul de lichide și reziduuri toxice din sânge.

Glomerulonefrita poate fi acută, cu un debut brusc și manifestari puternice, sau cronică, cu o evoluție lentă și în situații particulare asimptomatică. Dacă glomerulonefrită apare ca o afecțiune de sine stătătoare, tipul acesteia este primar. Glomerulonefrită secundară este cauzată de alte afecțiuni precum lupusul eritematos, diabetul zaharat, boala lui Hodgkin sau de sindromul lui Goodpasture, o formă de poliartrită.

O forma aparte de glomerulonefrită este glomerulonefrită acută poststreptococica, întâlnită cel mai des la copii. Afecțiunea se instalează după o infecție streptococica a faringerului sau a cailor respiratorii superioare. La 7-10 zile după infectare apar primele simptome ale glomerulonefritei: micțiune cu senzație de usturime, scăderea cantității de urina eliminata, hematurie (prezenta sângelui în urina) sau proteinurie (prezenta în exces a proteinelor în urina, situație în care urina devine spumoasa la evacuare).

Glomerulonefrită rapid progresiva este o alta forma particulara a glomerulonefritei. Se manifesta prin distrugerea glomerulilor și afectarea funcțiilor renale într-un perioada de câteva săptămâni sau luni. Procesul inflamator este însoțit de necrozarea glomerulilor. Că simptome sunt prezente: edeme, hematurie, scăderea cantității de urina produsa, dificultăți de respirație, dureri musculare, diaree, dureri abdominale, tuse, febra.

Tratarea glumorulonefritei necesita un tratament complex, întrucât rinichii dețin și întrețin energia primordiala a organismului. Disfuncțiile renale tulbura și distribuirea energiei primordiale în organism, aceasta rămânând blocata la nivel renal. Reluarea traseului normal de circulație al acesteia se obține prin participarea concomitenta a tuturor organelor din corpul uman. Ritmul de funcționare al organelor vă fi schimbat, pentru a asigura rinichilor necesarul energetic și fizic pentru procesul de refacere fizica și deblocare energetica. Desi li se schimba ritmul de funcționare, prin tehnici speciale de acupunctura, organele își vor îndeplini în continuare funcțiile cotidiene. Zonele din membrana bazala glomerulara afectata vor fi refăcute iar toxinele acumultate și calcificărilor formate de-a lungul timpului vor fi dizolvate.

Netrata glumeruonefrita duce la declanșarea blocajului renal, manifestat prin: nocturie (nevoia de a urina noaptea), sensibilitate vasculara (învinețire și rănire ușoară), somnolenta, letargie, oboseala cronica, stare mentala confuza, greata, vărsături, scădere majora în greutate, senzație de rău general, migrene, prurit (mâncărimi), scăderea cantității de urina produsa, spasme și crampe musculare, crize convulsive și coma.

Prostata este o glandă situată între vezica urinara și penis. Chiar daca e mică, funcția ei este foarte importantă. Prostata produce inclusiv materialul seminal care întărește sperma. Există două afecțiuni care afectează grav prostata: hipertrofia și cancerul la prostată. Hipertrofia mărește prostata. Aceasta afecțiune se întâlnește la bărbații în vârstă.

Bărbații peste 50 de ani, intre 50-75%, suferă de hipertrofie a prostatei, 30% dintre ei suportă intervenții chirurgicale pentru aceasta afecțiune. Hipertrofia este cauzată în general de o alimentație bogată în grăsimi. La fel, hipertrofia este cauzată și de producerea în exces de spermatozoizi. Hipertrofia poate să se transforme în cancer de prostată.

O altă afecțiune a prostatei este adenomul sau hiperplazia benignă. Acestea presupun mărirea anormală a dimensiunilor prostatei și reprezintă cel mai frecvent tip de tumoră benignă la bărbații cu vârsta peste 50 ani. Această mărire a prostatei are loc sub influență hormonală, prin scăderea progresivă a secreției de testosteron și se realizează lent în timp, pe parcursul mai multor ani. Adenomul apare în zona centrală a glandei, spre deosebire de adenocarcinom (tumoră malignă), care se localizează la periferie.

Medicina tradițională are o gamă variată de tratament deoarece datează de când e lumea. De când există lumea se găsesc remedii pentru orice afecțiune. Medicina tradițională a stat la baza formării medicinei ca știință. Pe plan mondial se accentuează foarte mult la ceea ce poate oferi medicina tradițională.

Tratamentul se face după diagnosticarea și stabilirea schemei de tratament și urmărirea ei de către medicul nostru specialist în medicină tradițională, care este cel mai bun medic de medicină tradițională din Europa de Est și nu numai. Tratamentul se efectuează după cum urmează: stabilirea cu exactitate a diagnosticului cu directa colaborare cu medicina alopată, având în vedere că analizele se efectuează doar în cadrul medicinei alopate, fapt care reprezintă și o punte de verificare din punct de vedere al evoluției afecțiunii în medicina tradițională.

Tratamentul care se aplică pentru orice afecțiune este posibil și sigur diferă,  fiind adaptat la fiecare bolnav. Fiecare bolnav are ADN –ul lui, circuitul lui energetic care se ia în calcul și evoluția diferită în stadii diferite ale afecțiunii. În articolul nostru de mai sus am arătat metoda clasică de tratament în cazul adenomului de prostată, dar metoda clasică nu înseamnă că e stabilă, având în vedere că fiecare bolnav are particularitățile lui.

Tratamentul tradițional implică administrarea anumitor formule fitoterapeutice sub formă de extracte hidroalcoolice din plante medicinale, proceduri de acupunctură, termoterapie tibetană, helațioterapie (metodă de eliminare a metalelor grele și toxinelor din organism, descrisă detaliat într-un articol separat), manipulare osteo-articulară la nivelul coloanei vertebrale și psihoterapie.

 

Acupunctura îndeplinește trei acțiuni principale:

• echilibrează sistemul energetic al organismului;
• direcționează specific principiile active din plante;
• realizează un arc reflex energetico-fizic, astfel că din punctul stimulat prin înțepare, energia pleacă spre creier pentru a trezi „medicul intern”, care pe baza informațiilor primite, începe să repare organul afectat.

Prin acțiunea principiilor active din plante sunt eliminate toate celulele moarte din organism și se produc celule noi, sănătoase, deoarece este întrerupt circuitul care menținea caracterul cronic al afecțiunii.

În cazul adenomului de prostată sunt stimulați centrii energetici ai prostatei, rinichilor, vezicii urinare și ai plămânilor. Se efectuează manipulare osteo-articulară la nivelul coloanei vertebrale cuprinzând ultimele vertebre toracale și cele lombare, iar termoterapia tibetană se aplică la nivelul etajului abdominal inferior.

Pacientul va respecta o dietă care conține preponderent rădăcinoase și legume verzi, în același timp asigurându-se și un aport crescut de lichide.

Se apelează la psihoterapie în cazul pacienților care asociază tulburări ale funcției erectile.

Tratamentul adenomului de prostată readuce prostata la dimensiuni normale prin eliminarea reziduurilor celulare, a bacteriilor prezente și a toxinelor acumulate. Pentru a obține aceste obiective, se intensifică schimburile metabolice locale și se deblochează căile de eliminare a toxinelor și a celulelor moarte. Prin creșterea aportului de oxigen la nivel celular este intensificat procesul de eliminare din organism a celulelor moarte și a toxinelor.

 

Iată situația unor tratați la Centrul Pirasan, de afecțiuni ale aparatului urinar:

 

Pacient (63 ani, M)

Diagnostic: Hipertrofie de prostata

01.10.2003

Examen PSA = 0, 643 ng / ml

Fostfataza acida prostatica = 3, 9 (valoare normala < 3,5 )

Ecografie prostata: vezica urinara supla, prostata cu volum 38 cm cubi. Hipertrofie prostata.

Tratament alopat: 1 tb. zilnic timp de 4 luni.

Efecte: tulburari dinamica sexuala – scaderea libidoului, probleme de erectie, discrete tulburari hepatice.

Renuntarea la tratamentul alopat pe propria raspundere.

08.03.2004

Tratament pe baza de plante si acupunctura.

Dupa 30 de sedinte de acupunctura repetarea analizelor:

PSA = 0, 357 ng /ml

Fostfataza acida prostatica = 1,3 (valoare normala < 3,5)

Vezica urinara fara calculi. Prostata = 24 cm cubi, omogena

Revenirea libidoului, remedierea problemelor de erectie, nivel de viata normal.

 

Pacient ( 48 ANI, BARBAT)

Diagnostic: Cancer renal

“Sunt profesor de liceu în Ploiești și cunosc ce înseamnă să ajuți oamenii prin existenta ta. După câteva analize, inclusiv CT, desi făceam analize pentru o banala piatra la rinichi, mi s-a zis că am cancer renal la rinichiul drept. Am fost informat că trebuie să mi se facă o intervenție chirurgicala majora, de extirpare a nodulilor limfatici de sub brat până la sold și a rinichiului drept. Daca voiam să trăiesc trebuia să mă operez, nu mi s-a dat alta soluție.

Până să accept o asemenea operație, i-am zis medicului să mă lase să mă mai gândesc și m-am dus să discut și cu alti specialiști. Mi s-a răspuns arogant că alta șansă nu exista. Fratele meu avusese ulcer perforat și s-a tratat la centrul Pirasan. L-am sunat și în aceeași zi m-a dus la doctorul Tutu. Imediat am început tratamentul. Sincer, l-am lașat pe fratele meu să decidă, eram debusolat total. Mă gândeam doar la soția mea, cei trei copii, ratele la casa, banca, cum se vor descurca.

Doctorul mi-a aplicat mai multe tipuri de terapii, inclusiv dieto-terapia. Regimul alimentar a inclus anumite tipuri de alimente, în anumite cantități și sucuri naturale, în cure de cate trei, cinci și șapte zile. Sunt viu și asta e tot ce contează. Predau elevilor mei, sunt activ și implicat în toate activitățile pe care le aveam înainte de a mă îmbolnăvi. Zilnic merg cel puțin 30 min. pe jos, merg și la tara să îmi ajut fratele la muncile de sezon. Rezultate analizelor sunt bune. Mergeți cu încredere la acest medic, vă poate ajuta. Să fim cu toții sănătoși.”

 

Pentru programari sau intrebari ne puteti contacta la:

Telefon/Fax: 021 619 11 17

Mobil: 0745 430 351 / 0723 629 675

E-mail: office@pirasan.ro / doctor@pirasan.ro

Adresa: Sos. Stefan cel Mare, nr. 240, bl. 59A, sc. 1, etaj 1, ap. 4, interfon 004, sector 2, Bucuresti, Cod Postal 020165

*Tratamentele cu acupunctura se efectueaza, in cazul imposibilitatii deplasarii pacientilor la cabinet, si la domiciliul pacientilor care locuiesc in Bucuresti sau in vecinatate.